Vise pierdute in nuante gri...

!9 iulie,zi importantă,s-a născut o fată...prima şi singura a acelei familii care la un moment dat a încetat să mai fie o familie,a încetat să mai existe iubire-dacă a existat vreodată-.

I don't care ... În mai puţin de o săptămână fac 16 ani,stau şi mă gândesc ce am făcut in toţi aceşti ani 

Am realizat ceva?

 Am făcut ceva memorabil? 

 Ai mei sunt mândrii de mine?

 Am o familie fericită?

 Sunt iubită?

Nu,nu,nu şi nu...Sunt o fată invizibilă la genul ăsta de aşteptări...Eu sunt bună doar să fiu criticată,sau să fiu de rezervă...în caz că cineva nu poate face ceva,nu poate ieşi undeva...sau în cazul în care undeva mai este nevoie numaidecât de o persoană,apar eu,de rezervă...Ştiu asta,sunt sigură...

Mereu am vrut să mă schimb...niciodată nu am reuşit...încă încerc,încă vreau să fiu altcineva...

Vreau să ştiu ce vreau de la viaţă,vreau să am pasiuni realizabile,vreau să ştiu să dansez,să cânt la chitară...vreau să devin fotograf...dar de unde...fiica cea mare cu un tată vitreg trebuie să aştept,pe primul loc e cea mică...toţi vor ca visele ei de copil alintat să se împlinească...apoi dacă mai rămâne ceva poa' să se servească cea mare...Oare aşa e peste tot sau doar la mine?
Nu conteaza....
Acum că mai sunt câteva zile până la ziua mea vreau să-mi fac o listă cu lucrurile pe care le voi face până pe data de 19 iulie 2013 -dacă voi trăi până atunci-

1. Vreau să ajung la greutatea ideală... 
2. Să iubesc,să fiu iubită...să am pe cineva alături,pe cineva care să ştie să plângă alături de mine,să râdă cu mine...şi să mă accepte aşa cum sunt..
3. Să fac cursuri de fotografie,să-mi iau o diplomă şi paralel cu facultatea să am un job de fotograf.
4. Să dansez în ploaie
5. Să învăţ să cânt la chitară
6. Sa intru la o facultate din Londra.

Mda...astea sunt visele mele,mai am multe,dar sunt nesemnificative....Acestea 6 vreau să le împlinesc până la majoratul meu...

16 ani,poate totul de acum se va schimba...poate eu voi deveni mai matură,ceea ce...nu ştiu sigur dacă vreau să se întample...Eu sunt genu de persoană ce vrea să fie lăsată în pace când visează cu ochii deschişi...Nu-mi place ca cineva să-mi spună 'Ia-ţi gândul de la asta,nu e de tine' ! Urăsc chestia asta-nu e de mine? De ce? De ce voi toţi puteţi să fiţi ce vreţi,cum vreţi şi eu nu?...Sunt eu mai fraieră? Am făcut ceva pentru care merit să fiu tratată astfel? Dacă da,ce anume?...să ştiu....           Dacă nu,
lăsaţi-mă dracului să trăiesc!!!