Dream with you...

 Se facea seara...Lumina soarelui abia se vedea in spatele dealurilor,cerul era in multe nuante de rosu care ma fermecau. Eu aveam o stare ciudata,eram sigura ca ceva rau,sau poate ca ceva bun se va intampla,dar nu stiam ce.  Vroiam sa ies din casa sa ma plimb,peretii ma sufocau..ma simteam inchisa,parca condamnata pentru ceva ce eu nu facusem..sau da?
Imi pun tenisii in picioare si gluga in cap si ies,afara incepe sa picure-desi toata ziua a fost cald-. Iau si umbrela mea veche,de culoare rosie , si ies;imi pun castile in urechi si dau la maxim melodia ce-mi place mie-Three Days Grace-Never too late-. Aveam o stare de dezorientare -putin spus- ...ma uit in jurul meu-aceeasi lume plictisita,fara viata,cu fire de par ce incep sa se decoloreze de la atatea griji...Merg mai departe- in fata mea se vede o silueta-..o silueta placuta..ma apropii parca fara sa vreau...acum o vad mai bine si o si aud - e o voce masculina,foarte placuta,ce ma intreaba ce caut singura pe strazi. Vocea lui ma atrage si mai mult la el..jumatate din mine spunea sa ma indepartez de el,dar ma atrage parca prin magie-..Neputand sa ma impotrivesc ma apropii tot mai tare,am dat muzica pe 'pause',il vad de aproape -e un tanar dragut,inalt, cu un zambet ce m-a fermecat...in mana lui dreapta tine o tigara din care mai trage din cand in cand cate un fum,iar in cealalta mana avea un mp3...Aceasi voce ma mai intreaba odata :'Ce faci?' Eu foarte naiva si pe un ton timid ii raspund : 'Bine...Mersi de intrebare...Tu?' El mi`a zambit si mi`a spus nehotarat ca ar vrea sa ne plimbam, bineinteles daca vreau si eu...Prima data m-am speriat putin,dar m-am gandit ca nu are ce sa-mi faca..suntem in plina strada si in plus parea sa aiba un chip angelic de care cred ca m-am indragostit pe loc..
Deci ne-am plimbat la pas foarte lent...M-a intrebat cati ani am si eu i-am raspuns sincer la care i-am pus aceeasi intrebare,avea 21 de ani, apoi nu-mi aduc aduc aminte ce am vorbit dar stiu ca au fost niste banalitati.
 Suna mama,i-am raspuns,trebuia sa merg acasa,i-am zis si lui...-nici nu.i stiam numele..dar simteam ca deja sunt indragostita -el a spus ca ma conduce si eu l-am lasat,iar in fata casei m-a intrebat cum ma cheama si i-am raspuns, iar apoi el s-a scuzat ca nu am facut asta mai devreme dar uitase, si mi-a zis ca il cheama Silviu,avea o voce atat de linistitoare incat simteam ca parca ma drogheaza, m-a mai intrebat daca mai ies si maine seara la o plimbare eu i-am raspuns ca nu stiu...si stateam in fata portii mele parca asteptand ceva,si el la fel, si mi-a cerut Id`ul,eu ca sa nu par foarte fascinata, i l.am dat in timp ce ma intorceam sa merg in casa.
Toata noaptea am stat si m-am gandit la acea voce dulce,la acel chip angelic ce purta numele -Silviu-...
S-a facut ora 2 dimineata si nu dormeam,ma tot gandeam la el..si mi-am adus aminte de tigara si mp3-ul lui, la care eu am luat o tigara de a lu' tata si am iesit afara,bineinteles si castile ca sa ascult muzica, si am aprins tigara gandindu-ma la el...aveam o stare de placere;fumul parca  trecand prin plamani  ajungand la inima,inima ce mi-a fost furata de un necunoscut; oare era bine? Muzica imi suna tare in urechi,si ciudat eu am pus alta melodie sa cante nu asta care suna la...ALARMA...
Si m-am trezit,dar inca simteam acele buze moi  pe buzele mele crapate de la caldura,si nu uitasem sa vorbesc de asta,dar pur si simplu nu am vrut, si inca simteam si fumul ce m-a linistit in momentul acela. Dar degeaba,totul a fost...doar un vis.



                 [Multumesc pt ajutor Oana:*]

Gânduri,simţiri,dor...

Este dimineaţă...Gândurile mele se îndreapta cu o viteză prea mare pentru a ma opune spre ochii tăi ciocolatii,spre buzele tale pe care atâta timp am vrut să le sărut dar tot nu am facut.o,spre gândurile mele de ieri de a te saluta,spre laşitatea mea pe care atât de mult o urăsc,dar totuşi îi mulţumesc pentru că fără ajutorul ei, eu acum aş fi fost considerată o altă bitch ...dar,de fapt poate că aşa ar fi fost mai bine...poate că aş fi avut şi eu un boyfriend dar nu am...cred că sunt considerată prea imatură,prea copilă...poate chiar prea...urâtă....Nu ştiu,deşi cred că aş vrea să ştiu,cred că orice ar fi, aş suferii mult...cum fac de obicei ,din orice chestie măruntă,dar poate asta m.ar ajuta să mă schimb şi să îmi găsesc şi eu jumătatea...sau poate nu...

Gândurile mele acum fug spre cer,nu ştiu de ce dar când mă uit în sus, spre cer,in special spre stele simt că totuşi sunt iubită,deşi nu am pe cine săruta, cu cine să mă plimb de mână pe îngustele trotuare din parc...am totuşi prietene şi mă bucur că am cu cine să împart bucuriile sau tristeţile de zi cu zi pentru că pot să le spun totul..ştiu că la ele sentimentele mele sunt în siguranţă,şi cu ocazia asta vreau să le mulţumesc,deci thanks guys sunteţi cele mai tari<3 :* .

După ce am terminat de facut un duş rece de dimineaţă ,minţile mi s.au limpezit...sau aşa cred..pentru că atunci când o aud pe mama spunându.mi câte lucruri am de făcut azi încep iarăşi să intru în cutia mea craniană şi să încerc să.i ordon să i se facă un somn în care să pot dormi tot weekend.ul şi să nu.mi mai aud neuronii ca nişte muşte colorate sau/şi negre care îmi bâzâie in cap,şi ştiu că bâzâitul ăla al lor vrea să.mi zică ceva dar nu mă pot concentra pentru că am dat muzica prea tare ca să nu.mi aud familia strigându.mi numele pentru  a face ceva sau a.i ajuta la ceva,pentru asta este sora mea mai mică..

E seară,toată ziua m.am luptat cu gândul meu de a face ceva diferit şi nu ştiu ce...Mă pun în pat,la tv-nimic-...acum fredonez o melodie,cred ca ştiută numai de mine,şi uite parcă văd cum din capul meu iese un portativ cu note muzicale care tot se lungeşte şi iese pe fereastră..iar eu cred că ştiu unde se duce...dar prefer să nu mai gandesc,aşa că inchid ochii şi aştept ca soarele de dimineaţă să mă trezească din nou...